Marcu Giurgiu (i se spunea Crişan pentru că era de loc din ţinutul prin care trece Crişul Alb, iar acestor localnici moţii, oameni de munte, le spun „crişeni”) s-a născut în anul 1733 în localitatea Vaca (astăzi satul Crișan, comuna Ribița, județul Hunedoara) şi a fost fiul lui Petru Golda şi a fiicei preotului Giurgiu din satul Bulzeşti. Era căsătorit şi avea un copil. În urma însurătorii se stabilise în satul Cărpeniş, de unde era de fel Cloşca.
A fost unul dintre conducătorii răscoalei țăranilor români din 1784 din Transilvania, conducând țăranii din Zarand, apoi din Câmpeni, Abrud și Cricău. Au luptat împotriva trupelor austriece, însă superioritatea forței militare austriece a suprimat răscoala. Crișan a fost prins pe 30 ianuarie 1785 și închis la Alba Iulia, urmând a fi judecat și condamnat la moarte. S-a sinucis în celula sa pe 13 februarie 1785, sugrumându-se cu curelele de la opinci.
Casa natală Crișan (Marcu Giurgiu) se află în satul cu același nume (fost Vaca) din județul Hunedoara.
Casa memorială Crișan a fost reconstruită în anul 1979, după o fotografie publicată de către istoricul Ioan Lupaș în anul 1934. Clădirea are aspectul unei case țărănești din secolul al XVIII-lea.
Respectând arhitectura specifică a începutului de secol XVIII, clădirea are fundația din piatră, iar cele două camere și cămara sunt din bârne de lemn, casa fiind acoperită cu paie. Târnațul cu stâlpi cu arcade și acoperișul cu paie îi dau acestei case un farmec deosebit.
Într-o primă cameră sunt prezentate succint câteva date și documente privitoare la istoria locală, contextul economico-social din Transilvania în preajma Răscoalei și principalele evenimente legate de aceasta. Este subliniată contribuția lui Crișan la această mare ridicare a românilor transilvăneni pentru drepturi sociale și naționale și tragicul sfârșit al celor trei conducători – Horea, Cloșca și Crișan.
A doua cameră este o încercare de reconstituire a unui interior de casă de secol XVIII, iar în cămară sunt expuse obiecte și unelte specifice epocii și locului.
În fata Casei memoriale se găsește bustul lui Crișan, operă a sculptorului Marcel Olinescu, lucrarea fiind realizată în anul 1929.
Dacă Horea a fost conducătorul principal şi inspiratorul răscoalei ţărăneşti, Crişan a fost fără îndoială elementul de acţiune al acesteia. Fost militar în armata imperială, era o fire aprigă şi hotărâtă, era mândru, impunător şi sever. În locurile unde a acţionat, confruntările dintre ţărani şi oamenii înarmaţi ai nobililor unguri au fost de o deosebită violenţă.
După ce s-a hotărât de către Horea întreruperea răscoalei în decembrie 1784, Crişan a încercat la rândul său să se ascundă, cu gândul ca în primăvara lui 1785 să reia lupta. A fost prins la 30 ianuarie 1785, tot prin trădare, ca şi Horea şi Cloşca, care fuseseră deja capturaţi la 27 decembrie 1784 şi din data de 2 ianuarie 1785 se găseau încarceraţi la Alba Iulia. Crişan a fost trădat de către nouă ţărani din satul Cărpeniş şi din împrejurimile acestuia, în frunte cu popa Moise din acest sat. A fost prins pe drumul ce duce spre Ponor şi dus la închisoarea din Alba Iulia. Cei care l-au prins, pe lângă Popa Moise, au fost: Popa Moise cel tânăr, fiul preotului mai înainte amintit; Ion Clisaru, din Abrud; Ion Şoit, Todor Şoit, Lazăr Lacea, Irimie Şoit, gornic, Todor Şoit, toţi din Cărpeniş; Todor Holobuţ şi Ion Holobuţ din Şaza-Lupşa, Todor Momen din Lupşa şi Popa Simion din Şaza-Lupşa. Pe urmele lui Crişan se mai aflau locotenentul Nozdrovitzky din Regimentul De Vins şi sublocotenentul Neustätder din Regimentul Secuiesc, cu 2 caporali, 4 fruntaşi şi 50 de infanterişti din Regimentul De Vins şi maiorul Pückler cu un caporal şi 10 husari din Regimentul de Toscana.
Imediat după capturare, Crişan a fost dus la Abrud, iar de aici la Zlatna, pentru ca în final să fie încarcerat la Alba Iulia. Deodată cu el au fost prinşi soţia şi fiul său, precum şi un om care îl ajuta ca servitor. Ajuns la Abrud sub escortă militară tot în ziua de 30 ianuarie 1785, a fost interogat imediat de către maiorul Pückler, asistat de ofiţerii săi şi de magistratul oraşului Abrud. I s-au pus 30 de întrebări, benevolum examen (adică fără tortură; tortura la interogatorii era un fapt considerat normal şi obişnuit în acea epocă). În ziua de 1 februarie 1785 a fost dus sub escortă militară la Alba Iulia, unde a ajuns în aceeaşi zi, fiind întemniţat în cazematele care se aflau sub clădirea gărzii mari (clădirea nu mai există în zilele noastre, fiind demolată în secolul al XVIII-lea). Aici a fost despărţit de soţie şi fiu, care fuseseră şi ei duşi la Alba Iulia. La 7 februarie 1785 vestea prinderii lui Crişan a ajuns la împăratul Iosif al II-lea, care a dispus recompensarea celor care l-au prins cu suma de 300 ducaţi, pe care să-i împartă între ei.
Ştiind ce avea să urmeze, Crişan se spânzură în închisoare cu nojiţele de la opinci, la data de 13 februarie 1785. Capul său a fost expus într-o ţeapă în faţa propriei case. Trupul i-a fost despicat de călău în bucăţi, iar acestea trimise şi expuse public în diverse localităţi (Abrud, Bucium, Brad şi Mihăileni) ai căror ţărani se răsculaseră, cu scopul de a-i îngrozi pe aceştia şi a-i descuraja, ca să nu mai încerce pe viitor să se ridice împotriva nobilimii maghiare din Transilvania.
SARBATOARE LOCALĂ „Omagiu lui Crişan”
Este cea mai cunoscută manifestare cultural-artistică din comună. Se organizează în fiecare an la Casa memorială Crisan, în a doua parte a lunii octombrie. Are loc o ceremonie religioasă şi se depun coroane şi jerbe de flori la Monumentul lui Crişan, din faţa Casei memoriale. Este vizitată Casa memorială, după care pe platoul din curtea Casei are loc o evocare a evenimentelor de la 1784 şi a personalităţii lui Crisan, iar în incheiere este prezentat un spectacol artistic.
„Omagiu lui Crisan” este o adevarată sarbatoare de suflet pentru toată Ţara Zarandului.
În prezent, Casa Memorială Crişan este deschisă vizitatorilor.
Duminică, 12.10.2014, în satul Crişan din comuna noastră, a avut loc a XXXVI-a ediţie a sărbătorii comemorative dedicată eroului Giurgiu Marcu, unul dintre conducătorii Răscoalei de la 1784 şi fiu al satului Crişan.
Tot în cadrul acestei manifestări s-a făcut şi deschiderea oficială a Centrului de Informare Turistică Ribiţa, s-au sărbătorit 575 de ani de la prima atestare documentară a satului Vaca (Crişan) şi a fost lansată a III-a ediţie a cărţii „164 de uituri şi strigături din Zarand” a folcloristului Rusu Crăciun Cornel Tiberiu, fiu al satului Crişan.
La statuia eroului Crişan au fost depuse coroane de flori de către oficialităţile judeţului nostru şi cele locale, dar şi din partea partidelor şi a unor asociaţii.
După evocarea istorică a momentului Răscoalei de la 1784, manifestarea s-a încheiat printr-un program artistic susţinut de elevii Şcolii Primare „Vlaicu Bârna” Crişan şi cei ai Şcolii Gimnaziale „Pr. Iosif Comşa” Ribiţa.
Program de vizitare:
- Luni – Vineri 09.00 – 18.00
- Sâmbătă, Duminică 10.00 – 17.00
Informaţii: Rus Dorina – ghid turistic – tel.: 0761 620 783
Tarife de vizitare: 2 lei – elevi şi studenţi, 4 lei – adulţi, 3 lei – pensionari
Vasile Ursu Nicola, cunoscut ca Horea, (născut în anul 1731 la Arada, azi Horea şi decedat în anul 1785 la Alba Iulia) a făcut parte din grupul de conducători ai Răscoalei din 1784 din Transilvania, alături de Cloşca şi Crişan, fiind conducătorul acesteia.
Ioan Oargă, poreclit Cloşca, (născut în 1747 în Cărpiniş, jud. Alba, decedat in anul 1785 la Alba Iulia)
Gheorghe Crişan, (Marcu Giurgiu sau Crişan), (născut în 1733 în satul Vaca, azi Crişan, comuna Ribiţa, jud. Hunedoara, decedat în anul 1785 la Alba Iulia)
