Informații utile

Comuna Ribiţa, jud. Hunedoara

www.ribita.ro

Comuna Ribiţa este situată în partea de nord a judeţului Hunedoara, în Depresiunea Bradului din frumoasa Ţara a Zarandului, pe prelungirile culmilor care coboară ca nişte spinări dinspre Munţii Bihorului şi Muntele Găina. Se învecinează în N şi N-V cu comuna Bulzeştii de Sus, în V cu comuna Baia de Criş, în S şi S-E cu municipiul Brad, iar în E cu comunele Buceş şi Blăjeni.
 
Căi de comunicaţie
 
          Accesul spre localitate este asigurat de o şosea asfaltată inclusă în categoria drumurilor naţionale DN76 Brad – Oradea (E79). Această şosea face legătura directă sau prin intermediul altor şosele cu oraşele sau municipiile: Oradea, Ştei, Beiuş, Hălmagiu, Arad, Timişoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Abrud, Câmpeni, Baia de Aries, Cluj Napoca.
          Linia de cale ferată care face legătura între municipiile Brad şi Arad (165 km), trece prin partea de sud a comunei, printre Crişul Alb şi şoseaua Brad–Baia de Criş. Oprire în halta Ribiţa.
 
Reţeaua de drumuri comunale şi judeţene
 
La nivelul comunei sunt 12 km de drumuri asfaltate.
DJ 760 Ribiţa – Crişan – Dumbrava de Jos – Dumbrava de Sus: 22,3 km, din care 5,1 km drum asfaltat, restul fiind drum pietruit;
DC 9 Ribiţa – Uibăreşti: 9,1 km – asfaltat 6 km;
DC 9A – Ribiţa – Ribicioara – Grohot: 8 km drum pietruit;
DC 8B Dumbrava de Sus – Sălătruc – 3,1 km drum pietruit.
 
Cele mai apropiate aeroporturi:
 
Oradea (152 km), Arad (150 km), Timişoara (187 km), Cluj-Napoca (171 km), Sibiu (158 km), Bucureşti (441 km).
 
Reţele de telefonie fixă şi GSM:
 
Romtelecom, Orange, Vodafone, Zapp şi Cosmote.
 
Internet-ul funcţionează pe reţeaua de telefonie Romtelecom şi GSM.
 
Recepţia radio TV
 
În comună există peste 530 televizoare şi foarte multe case dispun de antene parabolice pentru recepţie tv digitală.
 
Distribuirea presei
 
Presa este adusă în localitate pe bază de abonament, neexistând puncte de desfacere a acesteia.
 
Servicii postale
 
Comuna dispune de trei oficii postale în localităţile Ribiţa, Crişan şi Dumbrava de Jos, care oferă servicii specifice: coletărie, mesagerie, mandate, telegrame, scrisori etc.
 
Relieful şi structura geologică
 
Rocile cele mai vechi din fundament sunt adânc scufundate, apărând rar la suprafaţă în zona nordică şi în cea sudică, în rest teritoriul este reprezentat prin şisturi cristaline, roci intrusive şi depozite sedimentare paleologice.
 
Teritoriul Comunei Ribiţa se află în zona VI seismică.
Cu circa 40 milioane de ani în urmă, la sfârşitul Jurasicului, teritoriul Barza-Brad era o zonă marină puţin adâncă, cu sedimente de calcare cenuşii recifale. Aceste sedimente se întâlnesc azi rar datorită perioadelor ulterioare care au durat până în Cretacicul superior.
Încă din antichitate şi Evul Mediu, continuându-se până astazi, în zonă s-a remarcat o intensă activitate minieră de extragere a metalelor preţioase, în special a aurului, precum şi extragerea cărbunelui.
Zona Barza, ca şi cea mai mare parte a Munţilor Metaliferi, sunt alcătuite din formaţii bazice, construite într-un bloc masiv, gros de mii de metri şi întâlnite atât la suprafaţă cât şi în subteran.
Vulcanismul din bazinul Brad este unul din importantele fenomene manifestate în Neogen şi care a durat câteva milioane de ani. Vulcanii din zona Brad fac parte dintr-o structură mai mare, orientată NV-SE, care se întinde pe o lungime de 56 km, de la Halmagiu la Săcărâmb şi o laţime de aproape 12 km (din P.U.G. Ribiţa). Tipurile aluvionare de zăcăminte aurifere se întâlnesc pe valea Crişului Alb.
Pentru zona de luncă se constată o stratificaţie caracteristică depozitelor de vârste cuaternare alcătuite din depuneri aluvionare de nisip, pietriş şi bolovaniş, în proporţii variabile, din depuneri fine prăfoase, argiloase, nisipoase şi aşezate toate peste un fundament alcătuit din roci eruptive, depozite cretacice etc.
Solurile de pe teritoriul comunei se încadrează în zona solurilor aluvionare în partea de sud şi a celor brune de pădure şi podzolice în partea de nord.
În zona de luncă şi terase joase ale Crisului Alb, se întâlnesc zone aluvionare relativ sărace în substanţe favorabile agriculturii.
Solurile brune de pădure şi podzolice se întâlnesc la nord şi se caracterizează printr-o fertilitate moderată, favorizând păşunile şi pomicultura.
Pe teritoriul comunei Ribiţa găsim un relief complex, cu altitudini cuprinse între 260 m (în Lunca Crişului) şi 950 m (la poalele Muntelui Strâmba). Culmile muntoase, domoale şi uşor accesibile, la care se adaugă numeroasele peşteri şi chei, toate acestea se constitue într-un potenţial turistic ridicat.
 
Hidrologia
 
Reteaua hidrografica este bine reprezntata de vai si piraie cu debit variabil pe timpul verii. Directia generala de scurgere a apelor este spre Sud.
Principalul riu este Crisul Alb, care strabate comuna in partea sudica, pe o distanta de 2,5 km.
Afluentii mai importanti ai Crisului Alb sunt: Valea Ribta cu afluentul Valea Ribicioarei, Valea Juncului,Valea Uibaresti, la care se adauga afluenti mai mici: Valea Mica (afluent al Vaii Ribicioara) si Valea Iancului (afluent al Vaii Juncului).
Pe linga resursele de apa de suprafata, un volum important este cantonat in subteran, fapt care si constituie sursa principala de apa potabila a locuitorilor comunei. Datorita acestui fapt, in Ribita 74% din gospodarii au apa curenta, iar in satul Crisan 53%din gospodarii.
 
Clima:
 
Clima este specifica dealurilor inalte, continental moderata. Iernile sunt lungi, blinde, iar verile sunt cu temperaturi si umiditate moderate.
Temperatura medie anuala este de cca.+9 grade C.
Cele mai scazute temperaturi se inregistreaza in luna ianuarie (media –2 grade C )
Cele mai ridicate temperaturi se inregistreaza in luna iulie (media +18 grade C )
Primele zile de inghet apar la jumatatea lunii octombrie.
Ultimele zile de inghet se inregistreaza in prima jumatate a lunii aprilie.
In ultimii ani se constata o perturbare în succesiunea anotimpurilor, tinzându-se la eliminarea toamnei si a primaverii, precum si instalarera unor perioade de seceta prelungita, perioade care alterneaza uneori cu prelungite perioade de precipitatii.
 
Regimul pluviometric:
Media anuala a precipitatiilor este de cca. 7oo mm
Cantitatile cele mai ridicate de precipitatii se inregistreaza in lunile mai- iunie.
Cele mai scazute precipitatii se inregistreaza in lunile ianuarie-februarie.
Numarul mediu de zile senine pe an este de cca.1oo de zile.
Numarul mediu de zile cu cer acoperit intr-un an este de 14o-16o zile.
 
Regimul eolian:
 
Vinturile dominante sunt cele dinspre N-V si V, neproducind pagube, intensitatea lor fiind diminuata de dealuri.
Regimul eolian este normal, fara excese de intensitate sau durata.
 
Vegetatia
Vegetatia din zona este determinata de natura solurilor, conditiile de clima si relief, vegetatia fiind specifica zonelor de deal si munte, predominind padurile de foioase.
Suprafete mari de pasuni si finete au o diversitate de ierburi cu valori nutritive ridicate, specifice zonelor de deal si de munte.
In zonele impadurite se intilnesc: lupi, ursi, veverite, jderi, dihori, nevastuici, vidre, caprioare, pisici salbatice.
Desisul padurilor adaposteste de asemenea multe specii de pasari: ulii, soimi, corbi, ciori, bufnite, huhurezi, ciocanitori, privighetori, mierle, grauri, vrabii, pitigoi, sticleti, pescarei, rate salbatice, berze, fazani, potirnichi, rindunele, pupeze, cucul, codobatura, ciocirlii, cotofene.
 
Silvicultura
Pe raza comunei Ribita padurile ocupa o suprafata de 33oo ha, reprezentind 45,2% din totalul suprafetei. Predomina padurile de foioase: fag, carpen, diverse esente tari. Cea mai mare parte din aceste paduri, apartine Ocolului Silvic, proprietarilor particulari, Primariei Ribita si bisericii.
 
Localitati componente
 
Comuna Ribita are in componenta 6 sate.
 
RIBITA. Este satul de resedinta a comunei, situat in S, S-V comunei, la confluenta Vaii Ribita (sau a Bulzestiului) cu Crisul Alb. Altitudinea maxima din satul Ribita – Dealul Cornetel (528 m ). Accesul rutier este asigurat de DJ 76o. Baza economica a satului o constituie agricultura si cresterea animalelor, dar in ultima perioada creste ponderea celor care lucreaza in industrie, comert, servicii etc.
Populatia in decembrie 2011 era de 554 persoane.
Numarul de locuinte 219: cu 448 camere de locuit
Monumente: Biserica “ Sf. Nicolae “(sec.XIV ), ctitorie a cnezilor Vladislav si Miclaus. Troita ridicata in memoria taranilor participanti la Rascoala din 1784.
 
CRISAN. Amplasat in partea de S-E a comunei, la 2 km distanta de centrul acesteia. Este traversat de DJ 76o care asgura legatura intre Ribita si Dumbrava de Jos. Satul are gospodariile dispuse de-o parte si de alta a Vaii Juncului, dar si pe vaile si dealurile din jur. Altitudinea maxima de pe teritoriul satului Crisan-Dealul Marului(563 m).
Populatia in decembrie 2011 era de 435 persoane.
Numarul de locuinte:175 ; camere de locuit: 378.
Satul Crisan prezinta un interes deosebit din punct de vedere istoric si cultural, putind fi considerat un sat istoric. Aici s-a nascut Gheorghe Crisan, cel de-al treilea conducator al Rascoalei de la 1784 din Transilvania, rascoala condusa de Horea, Closca si Crisan. Un monument istoric deosebit este manastirea Crisan (sec.XVI), care a functionat pina dupa Rascoala lui Horea, fiind parasita in urma unei alunecari de teren. Zidurile vechii manastiri pot fi vazute si azi. Dupa disparitia manastirii, credinciosii din sat si-au construit biserica parohiala, ruinele acesteia fiind descoperite in urma cu citiva ani, in urma sapaturilor arheologice. Intre 1846-1852 s-a construit actuala biserica. Un alt obiectiv de interes este Casa memoriala Vlaicu Birna (1913-1999).
Tot in satul Crisan s-a nascut geologul Viorel Brana (19o7-1998), autor a numeroase carti de specialitate. Casa memoriala Crisan si bustul lui Crisan (opera a sculptorului Marcel Olinescu), situate pe Valea Goldestilor.
 
DUMBRAVA DE JOS. Amplasat in partea de E a comunei, la 16 km de centrul acesteia. Satul este de tip risipit fiind strabatut de Valea Juncului, vale pe care nu cu multi ani in urma functionau mori de apa si o presa de ulei (se producea ulei de dovleac si nuca). Cele mai inalte virfuri din Dumbrava de Jos sunt: Vf.Cocosului (737 m) si Vf.Magura (765m). Profilul economic al comunei – agricultura si cresterea vitelor.
Populatia la 1 ian. 2oo6: 241 persoane.
Populatia in decembrie 2011 era de: 185 persoane
Numar de locuinte: 92.
Numar de camere: 168.
Monumente: Biserica “ Adormirea Maicii Domnului “ (sec.XIX)
 
DUMBRAVA DE SUS – « sat turistic»
Populatia in decembrie 2011 era de: 69 persoane
Numar de locuinte: 46. Numar de camere: 101.
Satul este amplasat in partea de nord a comunei, la 22 km de centrul acesteia. Este un sat de tip risipit, cu gospodarii grupate in cringuri. De la poalele dealurilor din Dumbrava de Sus isi aduna izvoarele Valea Juncului. Profilul economic al satului este agrar. Numarul populatiei a scazut dramatic in ultimii ani. Daca in anul 1992 erau 143 de locuitori, la 1 ianuarie 2oo6 mai erau doar 71 de persoane. Acum 3o-4o de ani, pe Valea Juncului din Dumbrava de Sus, functionau 5 mori.
 
RIBICIOARA
Populatia in decembrie 2011 era de: 48 persoane
Numar de locuinte: 34. Numar de camere: 104.
Satul este situat in centrul comunei , la 6 km de satul de resedinta. Legatura cu centrul de comuna este asigurata de DC 9A. Localitatea este strabatuta de Valea Ribicioara care curge pe directia N-S, avind ca afluent Valea Mica. Dealul Grohot (617m) si Vf. Coltului(7o7m) sunt cele mai mari inaltimi ale satului. Profil agrar. Ca populatie este cel mai mic sat al comunei – 56 locuitori la 1 ian. 2oo6 (in anul 1992 erau 72 de persoane). Pe Valea Ribicioarei functionau doua mori, iar dintre mesteri, cel mai cunoscut a fost Buda Solomon (rotar).
 
UIBARESTI
Populatia in decembrie 2011 era de: 75 persoane
Numar de locuinte: 45. Numar de camere: 104.
Sat situat in N-V comunei, la 6 km de centrul de resdinta. Legatura satului Uibaresti cu Ribita se face pe DC9.Satul este strabatut de Valea Ribitei, care curge pe directia N-S.Valea Ribitei izvoraste de la poalele Muntelui Gaina, dupa care stabate satele Bulzestii de Sus , Bulzestii de Jos, Grohot, Uibaresti si Ribita, unde se varsa in riul Crisul Alb. Aceasta vale si-a fierastrauit albia printre stincile calcaroase ale zonei , unde pot fi admirate Chieile Uibarestilor si Podul de la Grohot. Altitudinea maxima a satului Uibaresti-Vf. Strejii(495m). Numarul populatiei a scazut de la 14o locuitori in anul 1992, la 9o persoane in 1 ian. 2oo6. In satul Uibaresti, pe Valea Ribitei odinioara erau doua mori si instalatii tehnice taranesti, actionate de apa (joagar, viltoare, moara ).
Obiective turistice : Cheile Uibarestilor si Podul de la Grohot.
 
Toponimie
 
Ribita – toponimul provine probabil de la numele unei cunoscute familii nobiliare, Ribicze
Ribicioara – toponim derivat de la Ribita, la care s-a adaugat sufixul diminutival – “oara”.
Uibaresti – numele satului provine de la numele de persoana Uibariu.
Dumbrava – dumbrava = padure tinara si nu prea deasa, padure de stejar.
Juncu – vechea denumire a satelor Dumbrava. Pina la inceputul sec. XX exista un singur sat Juncu. Toponimul provine de la apelativul “junc” – bou sau taur tinar, nepus la jug.
Vaca – toponimul provine de la crescatorii din vaci renumiti intr-o vrem.