Obiective Turistice din Vecinătate

“MUZEUL AURULUI” DIN BRAD

Un punct de atracţie deosebit pentru cei care călătoresc prin Munţii Apuseni este Colecţia mineralogică din Brad, cunoscută sub numele de „Muzeul Aurului”. Muzeul reprezintă un unicat în peisajul muzeistic naţional şi chiar internaţional, fiind unic în Europa, la nivel mondial existând doar trei astfel de muzee. El reuneşte în spaţiul său piese unicat, de o valoare inestimabilă. Muzeul Aurului a reprezentat de-a lungul multor ani, un punct de atracţie, atât pentru specialiştii români şi străini, cât şi pentru vizitatorii obişnuiţi, din ţară şi străinătate. Muzeul îşi are originea în colecţiile de minerale, roci, eşantioane cu aur (liber) nativ, unelte şi instrumente de minerit din perioada vechilor societăţi miniere, de la sfârşitul veacului al XIX-lea, menţionate de diverşi cercetători ai zăcămintelor aurifere din perimetrul Bradului.

     A fost fondat în urmă cu mai mult de 100 de ani, timp în care s-au adunat peste 2000 de exponate din foarte multe ţări de pe toate continentele. Între acestea se remarcă în mod deosebit cele cu aur nativ, provenite din minele din Munţii Metaliferi, constituind din acest punct de vedere una din cele mai importante colecţii din lume.

     Deşi a avut întotdeauna un caracter particular, cu un orar de vizitare limitat, colecţia a fost vizitată de un mare număr de persoane. Elevi, studenţi sau iubitori ai frumuseţilor naturii, specialişti în domeniul geologiei şi mineritului, personalităţi ale vieţii culturale, politice şi ştiinţifice din ţară şi de peste hotare, care au rămas impresionaţi de frumuseţea deosebită a exponatelor şi de valoarea ştiinţifică a multora dintre ele. Mărturie stau numeroasele impresii înscrise de aceştia în registrele de vizitatori, cel mai vechi păstrat fiind din anul 1912.

     Colecţia începe prin prezentarea unor obiecte arheologice descoperite în zona Brad-Crişcior care dovedesc existenţa omului în urmă cu 5000 de ani şi a unei activităţi de extragere a aurului de 2000 de ani. Sunt expuse unelte şi obiecte vechi folosite la extragerea şi prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor două secole, precum şi imagini fotografice sugestive privind aceste activităţi.

     În sălile muzeului vizitatorul are prilejul de a cunoaşte aurul într-o ipostază inedită, aceea de minereu, în care el apare sub diverse forme: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule şi rarele combinaţii chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanitul şi nagyagytul s-au identificat pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munţii Apuseni.

     Majoritatea zăcămintelor de aur din România se regăsesc în muzeu cu exponate reprezentative pentru toate tipurile de mineralizaţii. Zăcămintele din zona Bradului sunt cel mai bine reprezentate, de aici provenind şi cele mai spectaculoase forme. Între acestea se remarcă unele care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, şarpe, căţel, aripi de pasăre, tun, harta României.

     Muzeul prezintă în continuare o colecţie mineralogică generală, cu peste 800 exponate provenind din foarte multe ţări. Organizată pe criterii ştiinţifice, ea începe cu noţiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietăţi fizice după care pot fi determinate, fiind expuse în continuare după criteriul compoziţiei chimice.

     Se începe cu elemente native şi continuă cu sulfuri metalifere, săruri halogenate, oxizi, săruri oxigenate (carbonaţi, sulfaţi, silicaţi, etc.) şi se încheie cu o interesantă vitrină în care sunt prezentate câteva dintre mineralele care au fost identificate pentru prima oară în lume în zăcăminte din România.

     Prin varietatea formelor şi a culorilor, aceste minerale încântă privirea şi creează o stare de mulţumire pentru cei care doresc să-şi lărgească orizontul cunoştinţelor despre natură în general şi lumea minerală în special.

“Muzeul Aurului” din Brad
Adresa: Brad, Str. Independenţei, nr. 3,
Cod 335200, Judeţul Hunedoara
Telefon/fax: 0254 612 300

“MUZEUL DE ETNOGRAFIE” DIN BRAD

Muzeul etnografic Brad

Muzeul este adăpostit într-un edificiu construit între anii 1964 – 1965. Clădirea a suferit numeroase îmbunătăţiri în perioada 1985 – 1987. A fost inaugurat în anul 1988.

Colecţia a fost constituită în baza achiziţiei efectuate de Muzeul Judeţean Hunedoara – Deva a colecţiei particulare „Ştefan Safian” şi cuprinde exponate reprezentative pentru etnografia Ţării Zarandului.

Are o colecţie de aproximativ 1800 piese din: lemn, metal, textile, ceramică, foto şi cuprinde peste 120 piese de patrimoniu cultural naţional. Expoziţia de bază este structurată în două registre:

1. Profan: aşezări, ocupaţii, sate specializate, interior ţărănesc, port popular.

2. Sacru: colţul sacru al locuinţei, icoane, produse artistice cu însemne creştine.

Periodic găzduieşte expoziţii tomporare (arheologie, artă, carte veche, fotografie din colecţii muzeale sau particulare).

“Muzeul de etnografie” din Brad
Adresa: Brad, Str. Cloşca, nr. 6,
Cod 335200, Judeţul Hunedoara
Telefon: 0254 616 750

MOCANIŢA BRAD – CRIŞCIOR – un tren de poveste

Linia ferată industrială cu ecartament îngust Brad-Crişcior
monument istoric (HD-II-a-B-20927)

mocanita

Mocăniţă = tren pe linie îngustă, care circulă prin zonele de munte, adesea tractată de locomotive cu aburi.

Construită în 1906-1907 de Asociaţia Minieră „Ruda 12 apostoli”, este atestată ca fiind cea mai veche linie ferată minieră cu ecartament îngust din România, folosită în scop industrial şi de agrement.

Trenul pentru ecartament îngust care face legătura între Brad şi Crişcior a reprezentat, până în anii ’70, principalul mijloc de transport al ortacilor din zona Bradului către exploatarea minieră de la Gura Barza.

Aproape 30 de ani Mocăniţa a fost oprită şi a ajuns un tren de poveste, o legendă transmisă de la bunici la nepoţi, la fel ca şi balada Mioriţa. Chiar şi adulţii îşi amintesc cu drag că au circulat odată cu Mocăniţa, iar copiii sunt cei mai încântaţi de ceea ce lor li se pare ca este un trenuleţul dintr-un parc de distracţii. Dimensiunea redusă a trenului şi mobilierul care pare a fi miniatural îi fascinează pe micuţii care reprezintă, de fapt, publicul-ţintă al acestor călătorii de agrement.
01_mocanitaTrenuleţul din Ţara Moţilor ar fi dispărut dacă un cetăţean austriac nu ar fi decis să investească în reabilitarea lui şi să transforme legenda Mocăniţei în ceva concret, de care se bucură mai ales copiii. Trenul cu patru vagoane, care circulă cu maximum 30 de kilometri la oră, a fost reabilitat de Georg Hocevar, un austriac „adoptat” de localnicii din Crişcior.

Începând din 2007 locomotiva cu abur a Mocăniţei, s-a auzit din nou printre munţi.

În prezent circulă de sărbători (Paşti şi Crăciun), sau pentru grupuri organizate.

 

Linia păstrată în prezent, atinge o lungime de 6175 m, având un ecartament de 760 mm, distanţa fiind parcursă în aproximativ 30 de minute.

Alte căi ferate înguste funcţionale din ţară:03_mocanita

— Mocăniţa Câmpeni-Abrud, jud. Alba

— Calea ferată îngustă industrială de la E.M. Lonea din Petrila, jud. Hunedoara

— Calea ferată îngustă industrială de la cariera de calcar de lângă mănăstirea Bistriţa şi uzina chimică Râureni de lângă Râmnicu Vâlcea, jud. Vâlcea

— Calea ferată îngustă industrială între cariera de calcar Moroeni şi Fieni, jud. Dâmboviţa

— Mocăniţa Vişeul de Sus, jud. Maramureş

— Mocăniţa Comandău-Covasna, jud. Covasna

— Mocăniţa Moldoviţa, jud. Suceava

— Mocăniţa Sibiu-Agnita, jud. Sibiu

— Mocăniţa Sovata-Târgu Mureş-Band-Lechinţa, jud. Mureş